Îmi este dor..

În ultima perioadă am reuşit să mă mai opresc din când în când din nebunia de activităţi şi mi-am analizat puţin câte puţin simţirile. Am realizat că anii trec, timpul nu mă aşteaptă şi nu mă “scuteşte” de amprenta lui şi chiar dacă nu îmi arăt vârsta, ea este atât de reală pe cât o arată buletinul.

Aşa că uneori pur şi simplu am ales să mă gândesc la situaţiile prin care am trecut, la oamenii pe care i-am cunoscut, la cei care mi-au rămas aproape măcar în minte şi să încerc şi să analize ce s-a întâmplat cu persoane care mi-au fost apropiaţi, dar în timp au dispărut din viaţa mea.

Am realizat că din toate întâmplările învăţăm câte ceva, poate doar să vedem cum trebuie să reacţionăm în anumite contexte, am realizat că prietenii adevăraţi trebuie căutaţi cu atenţie şi păstraţi, chiar dacă nu vorbeşti în fiecare zi cu ei sau dacă nu reuşeşti să îi vezi săptămânal şi am înţeles şi că sentimentul de “dor” este cel care îţi confirmă existenţa altor sentimente: prietenie, iubire, devotament, respect şi altele.

Mie îmi este dor de oameni, de perioade şi de evenimente! Toate m-au ajutat să fiu cine sunt azi, să realizez că trebuie să mă iubesc mai ales pe mine pentru ca apoi să pot să dăruiesc iubire şi celor din jur şi tot ceea ce îmi trezeşte dorul a contribuit în timp la reacţiile şi la personalitatea mea de astăzi.

Nu pot să mulţumesc decât oamenilor care au trecut prin viaţa mea şi mi-au lăsat o parte din ideile lor, din înţelepciunea şi atitudinea lor, dar mai ales vă mulţumesc VOUĂ celor care sunteţi prezenţi în viaţa mea!

P.S.: vouă de cine sau de ce vă este dor?